Despre vacanţă, despre spaţiul virtual Pruto-Nistrean şi despre participare civică

În sfârşit am ieşit în vacanţă, aşa cum am numit-o a fi vacanţă creativă: mult de citit, mult de scris, mult de comentat şi de recomandat (exceptând câteva eforturi fizice de mutat mobilă prin casă şi de mers pe la marketuri). Acum, în prag de sărbători, este timp berechet şi nimeni nu are să te bată la cap cu orare, transport public şi cu ambuteiajele sale, deplasări prin ţară, luări de poziţii pe la diversele posturi de radio şi TV. Este pur şi simplu vacanţă. Eu îi spun creativa deoarece nu stai în zăpadă şi cutreieri munţi sau prin beciuri sorbind din licoarea lui Bacchus (eu sunt cu berea brună), ci în faţa a mormane de hârtii, cărţi şi fişiere electronice astfel ca să produci ceva autentic şi relevant zilelor şi problemelor noastre.
Zilele trecute m-am apucat sa fac un tur al blogurilor din şi despre Republica Moldova ca să mai vad ce mai scriu bloggerii noştri de pretutindeni, la ce mai cugetează, care sunt perspectivele europene şi ce năzbâtii s-au mai făcut prin spaţiul public Pruto-Nistrean. Multe bloguri cunoscute, aduse la zi cu tematici şi subiecte actuale, altele uitate (ca şi al meu de-altfel). Dar, surpriza, am identificat câteva bloguri noi, care m-au captat prin temele abordate şi prin modul în care autorii gândesc. Unul dintre acestea este blogul lui Petru Apostol. Are decât două postări, una dintre care chiar m-a intrigat - în sens pozitiv. Am şi lăsat un comentariu, ceea ce înseamnă ca am apreciat efortul acestui nou blogger.
Tot zilele trecute, căsuţa poştală mi-a fost invadată de un mesaj care conţinea comunicatul de presă al CNTM privind solicitarea unor organizaţii umbrelă de tineret pentru a declara anul 2008 drept an al tineretului. În privinţa acestui subiect, dar mai ales în ceea ce priveşte activitatea CNTM din ultimul an am o opinie separată şi poate că voi ieşi cu un punct de vedere individual.
Mai jos vreau să răspund la provocarea lansată de colegul nostru de breaslă, adică de breasla blogging-ului, şi anume la întrebarea: „Ce trebuie de făcut ca tinerii să participe la alegeri şi să se intereseze de politică ?”. Nu voi reda postarea colegului nostru. Explicaţie: merită de citit direct de la sursa, adică de pe blogul său. Dar, în cele de mai jos voi reda comentariul meu postat la secţiunea de comentarii din respectivul blog. Am şi un motiv pentru asta: cred că este un bun prilej de a răspunde la provocările actuale şi de a menţine subiectul pe agenda publică.

„Stii Petre, ma lovesc cu asemnea dileme aproape in fiecare zi. Fiind la
catedra, uneori si pe la TV si Radio, trebuie sa pledez pentru ceea ce afirmi tu
in aceasta postare. Dar fiind si un critic constructivist incerc sa dau
raspunsuri cit mai variate astfel ca se se ajunga la cauzalitati. Specificitatea
noastra, adica a celor din spatiul Pruto-Nistrean, este valabila si pentru alte
state post socialiste. Am intilnit aceeasi dilema si in Romania, in Ungaria, in
Polonia si in Slovacia. In acest scurt comentriu incerc sa iti dau un exemplu de
abordare explicativa (sunt multiple raspunsuri din diverse puncete de vedere:
social, economic, conflictual-generational, religios ș.a.).Aspectul de la care
pornesc eu in aceasta dilema generationala este daca cumva oferta politica si
electorala de interes tinerilor se regaseste cu adevarat pe agenda respectivului
partid politic. Undeva tin sa cred ca tinerii sunt cei mai manipulabili
electori, tocmai datorita faptului ca nu poseda experienta politica necesara
unei alegeri potrivite. Totusi, rationalitatea tinerilor se manifesta prin
apatia lor, ei simt ca sunt manipulati si se retrag din spatiul politic - optind
pentru alte preocupari generationale. Ma mira faptul ca unele partide si grupari
politice, fiind constiente de acest considerent, continua sa ii utilizeze ca pe
niste papusi, momindu-i cu participarea directa la viata politica. Deja avem un
exemplu elocvent pe care nu as dori sa il exemplific. Dar, trecind peste acest
aspect, vom constata ca unii dintre activistii din societatea civila, tineri
fiind, deja utilizeaza in viata politica propria experienta civica si
manageriala. Anume de acolo poate veni acel spirit de a da raspunsuri la
provocarile generationale prin pachete de politici si prin sporirea gradului de
participare la viata publica si politica. In aceasta privinta nu suntem deloc pe
drumul gresit, numai ca avem nevoie de ceva timp astfel ca o asemenea tendinta
se se solidifice si sa devina cu adevarat vizibila. Participarea si democratia
se invata prin exersare si nu prin transpunere si imitare. Oricum, felicitari
pentru o asemenea abordare si astept noi aparitii pe aceasta tema in spatiul
virtual.”

Poza este creaţia lui Merloz Paris din seria Life in Paris. Seria este accesibilă la ....