În ultimul timp avem parte de o serie de surprize plăcute privind desfăşurarea vieţii politice din Republica Moldova. Tinerii politicieni au început sa iasă la atac, trecând peste leaderii tradiţionali şi invincibili ai partidelor politice autohtone. Este un semn că Republica Moldova se dezvoltă şi se maturizează din punct de vedere politic. Citind presa din aceste zile, îmi dau seama că o parte din mass-media din Republica Moldova în loc să încurajeze înnoirea generaţională a clasei politice, aceasta critică cu hărnicie procesul de fărămiţare partidară, fără să ofere alternative în schimb.
Desigur, fenomenul de fărămiţare şi multiplicare partidară poate avea consecinţe nefaste, vizibile mai ales într-o perioadă scurtă de timp. Însă, pe termen lung, fărămiţarea actuală va genera un proces reversibil de coagulare partidară pe principii ideologice şi doctrinare. La acest moment, pentru cazul Republicii Moldova nu putem vorbi de ideologie şi doctrine politice. Sunt indicatori vag aplicaţi la nivelul actorilor politici din Republica Moldova. Nici electorii nu posedă instrumente şi abilităţi de a utiliza şi interpreta acest tip de indicator de poziţionare politică. Tocmai într-o asemenea situaţie se poate forma cadrul necesar pentru fundamentare ideologică şi doctrinară.
Iată de ce, la acest moment, fărămiţarea partidelor poltice din Republica Moldova pe criteriul generaţional este inevitabilă: un gen de ruptură între trecut şi viitor. În acest sens, tinerii politicieni vor fi în stare să creeze viziuni spre care să aspire şi astfel să utilizeze capabilităţile prezentului. Pe când, generaţia mai în vârstă, utilizând prezentul pentru rezolvarea propriilor frustrări din trecutul recent (democratic sau socialist), se plafonează în acelaşi tip de mesaje politice, care nu generează nimic altceva decât stagnare. Odată ce partidele istorice nu se dau a fi reformate: soluţia este clară – plecarea celor tineri şi cu forţă politică. Aceaşi logică se poate aplica şi în cazul partidelor recent popularizate.
Cert este că viaţa politică din Republica Moldova devine din ce în ce mai palpitantă, semn că avem un viitor şi o perspectivă integratorie în UE. Să sperăm că în viitorul apropiat vom mai avea parte de asemenea practici aplicabile la nivelul PCRM, PL, PPCD, PDS şi iarăşi PD.
***
Ieri, după ce speculaţiile privind cazul Filat s-au adeverit, m-am uitat la „Ticăloşii” - un film românesc realizat în 2007 şi care reliefează, în mod metaforic, crâmpeie din viaţa politică din trecutul recent de la Bucureşti. Recomand acest film spre delectarea savuroasă a intrigilor şi afacerilor cu iz politic dâmboviţean.
Poza semnifică reînoirea unui monument arhitectural – Casa “Vladimir Herţa” – cu un fundal profund asupra modului de rezistenţă în perioada ultimelor două decenii, asemeni vieţii politice din Republica Moldova. Efectuată de nicktod în septembrie 2007